AJUNUL ANULUI NOU – gesturi, obiceiuri
Ajunul anului nou cuprinde și o serie de obiceiuri pe care trebuie să le facem fiecare dintre noi dacă suntem superstițioși și vrem să ne meargă bine anul următor, să avem parte de sănătate și de succes în plan financiar.
Ajunul anului nou trebuie să vă prindă cu bani în buzunar dacă vreți să aveți parte de ei în anul ce urmează. Un alt obicei este ca primul om care vă trece pragul casei după ajunul anului nou să fie un bărbat pentru a avea succes la bani.
AJUNUL ANULUI NOU – dragoste
Dacă vrei să ai noroc în dragoste în anul ce urmează, trebuie neaparat să porți ceva roșu în ajunul anului nou. Poate fi orice piesă vestimentară de culoare roșie, important e să o porți chiar în ajunul anului nou.
O altă regulă pentru ajunul anului nou legată de dragoste, pentru cei care sunt deja într-o relație este ca persoana iubită să fie prima pe care o felicitați după ora 12 noaptea. În plus, pentru ca să aveți noroc în dragoste în relația în care sunteți deja, trebuie neaparat să vă sărutați sub vâsc.
AJUNUL ANULUI NOU – prosperitate
Niciodată nu mătura în ajun de Anul Nou pentru ca vei alunga prosperitatea.
Nu trebuie să scoti nimic din casă, nici macar gunoiul, deoarece odată cu el arunci şi norocul. Cei care arunca lucruri în ajun vor avea casa goală tot anul.
Daca în ajun speli rufe, îţi va merge rău tot anul. De altfel, nu este bine să speli rufe pana la Bobotează, când se sfinţesc apele.
Nu folosi nici foarfecele, pentru că îţi vei tăia norocul.
La miezul nopţii, deschide larg ferestrele şi uşile casei pentru a alunga ultimele rămăşiţe de ghinion şi energii negative, pentru a nu rămâne în casă şi în anul următor, scrie ele.ro.
Dacă vrei să ai noroc, îmbracă-te în straie noi şi poartă ceva de culoare roşie.
AJUNUL ANULUI NOU – bani
Pentru a atrage bunăstarea de partea ta şi a avea noroc la bani, nu uita să ai portofelul plin şi să ţii bani în buzunare. Ai grijă, însă!
Nu cheltui bani în ajun de Anul Nou şi nici în prima zi din an, deoarece vei duce lipsă de bani tot anul.
Tot legat de bani, superstitia spune ca nu trebuie sa avem nici un fel de datorie cand incepe noul an, altfel, vom fi datori tot anul.
AJUNUL ANULUI NOU – ce spun bătrânii
Batranii spun ca la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoana sa poarte o haina noua dar si ceva rosu, ori o alta culoare vesela pentru a atrage toate energiile pozitive.
Toate obiceiurile si superstitiile de anul nou variaza in functie de regiune si de tara. Unele dintre ele au fost modernizate in timp ce altele au fost uitate sau ignorate de cei tineri.
Mai mult, in noaptea de Anul Nou persoanele nu au voie sa doarma, iar cine nu rezista va fi somnoros tot anul. O alta datina spune ca in Ajunul Anului Nou trebuie sa ai mereu in buzunar cateva boabe de grau, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie sa ai si bani in buzunar pentru ca noul an sa nu te prinda sarac.
Romanii obisnuiesc sa consume peste in noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lina si usoara in anul ce urmeaza. Pe de alta parte, carnea de pasare este aducatore de ghinion. Acest lucru se datoreaza faptului ca pasarile scormonesc pamantul si il imprastie, fapt corelat cu imprastierea prosperitatii si a binelui din casa.
In noaptea dintre ani dar si pe 1 ianuarie nu se plange. Conform traditiei, persoanele care plang in prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.
Obiceiuri populare
În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”.
În satele bucovinene se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.
Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.
Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.
Sursa: urbeamea.ro, digi24.ro
