Zi de mare sărbătoare pentru credincioșii din România. Biserica prăznuiește pe 21 noiembrie intrarea Maicii Domnului în Biserică, Sărbătoarea Luminii sau Ovidenia. Este prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului și, conform tradiției populare, aduce noroc și bucurie dacă sunt respectate și o serie de obiceiuri. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe pe care o au.
În tradiția populară, Intrarea Maicii Domnului în Biserică mai este numită si Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia si Oltenia. Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul si soarele.
Tradiția spune că în ziua de 21 noiembrie, credincioșii trebuie să aibă candela aprinsă în casă, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru ca în viața copiilor din fiecare familie să vină norocul.
Ovidenia este considerată în popor o zi magică. Atunci se deschid cerurile, şi se vede casa Lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea ,,dincolo”. Numai ei pot înţelege graiul animalelor şi sunt martorii unor miracole. O trăsătură caracteristică a acestei sărbători este metafora luminii, prezentă în legende, credinţe şi superstiţii. În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.
Acum se aprind lumânări despre care se crede că nu se vor stinge niciodată pe lumea cealaltă, iar lumina lor va călăuzi sufletele celor adormiţi. În noaptea cand se sarbatoreste Ovidenia se aprinde şi se veghează o lumânare lungă şi încolăcită în sens invers acelor ceasului. Mărimea lumânării reprezintă dimensiunea simbolică a anului calendaristic, iar semnificaţia obiceiului este moartea şi renaşterea ce survin odată cu încheierea unui ciclu şi începerea altuia nou, înnoirea timpului.
Cum va fi vremea în ziua de Ovodenie, așa va fi toată iarna: dacă noaptea va fi senină, anul viitor va fi secetos si pomii nu vor avea rod bogat. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă și un an roditor. Dacă este soare, va urma o vară secetoasă.
Nu trebuie să lucrați, să spălați rufe, să faceți curățenie, să gătiți. De asemenea, nu este bine să fiți supărat cu cineva. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să vă împăcați imediat.
Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică îndeamnă femeile să dea dovadă de blândețe si bunătate ca să aibă un an fără necazuri si decepții. În ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, tinerii și copiii pun în vase cu apă și agheasmă crengi de mâr care sunt ținute la lumină si căldură ca să înmugurească și să înflorească pentru a fi folosite în noaptea de Anul Nou ca sorcove.
Cei care au probleme cu ochii sfinţesc cu această ocazie un prosop cu care, umezit cu apă, se vor şterge la ochi. Se mai spune că Ovidenia vindeca ologii. Celui ce lucrează i se poceşte unul sau ambele picioare. Această sărbătoare se ţine cu sfinţenie de către femei, pentru protejarea de boli a celor din casă. În această zi ,,s-a vădit’’ lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagovestenie. De aici credinţa că aceasta se ţinea pentru vedere.
Ca orice sărbătoare, Ovidenia prilejuieşte şi anumite practici în tradiţia populară. În noaptea premergătoare acestei zile se pune apă într-o strachină, de care se lipeşte o lumânare aprinsă. De cu seară, oamenii fac o sută de mătănii; la miezul nopţii o altă sută şi în zorii zilei alta; se spală cu apa din strachină pentru sănătatea trupului şi pentru ferirea de răutăţile omeneşti. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli. În dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, despre care spuneau că sunt bune de friguri în tot anul.
Alte practici populare, protective sunt: nu se pune mâna pe piepteni; bărbaţii nu îşi schimbă cămăşile; femeile nu spală rufe, nu cos, nu împletesc. Pâinea nu se taie cu cuţitul, ci se rupe. Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
Sursa: a1.ro și jurnalspiritual.ro
